luni, 19 august 2013

ANAMNEZA




Uneori diminetile dor
Cu scrasnet de oase .
Alteori diminetile dor
Cu crampe de frica.
Alteori cu junghi
De tristete ramasa de-aseara…
Uneori dimineata
E doar un gol,
O orbire palpabila,
O neputinta de-a inainta
In zi, in saptamana,
In viata.
In asemenea momente
Totul schioapata si geme,
Genunchii se indoaie singuri
Cautand rugaciunea.




P.S. sfat:
Cand nu mai poti privi in fata
Incearca sa te uiti la cer.
(Fara fereastra…)