AŞTEPTARE

O linişte pietificată se-mplineşte

Şi vânt sau trăznet, uragane

Pot smulge, sparge, arde

Tot - în jur. Zadarnic.

Ocean întins în inima-mi, în suflet,

Rămâi netulburat, netemător,

Ascuns, tăcut, închis în sine-şi

În aşteptarea unui călător.

Şi dacă acea pânză se zăreşte

Cât unghia la orizont

Un univers marin întreg

Porneşte, se trezeşte...

Un val de viaţă, sânge ars de dor

Se-înalţă din vulcanul diamant.

Şi uragan, şi trăznet şi torente

Par mici şi scufundate-n lut

Căci izbucnirea vieţii-atinge luna

În drumu-i de cometă spre trecut

Şi singura ei ţintă e speranţa

Ce naşte un nou cosmos-început

În care alte legi se desfăşoară,

Alt vis se împlineşte neînceput

Şi totul E, nu creşte, nu descreşte

Şi nu există viitor şi nici trecut.