URME

Pe urmele pașilor tăi
S-a strecurat în casă liniștea:
O liniște pustie, surdă.

Fereastra a rămas
Cu pleoapele căzute,
Adormită fără vise, fără imagini...

Am rămas și eu înghețată
Într-o așteptare fără obiect,
Fără vise. fără imagini...

N-am altă soluție decât
Să mă furișez și eu pe urma pașilor tăi -
Doar până la primul colț de stradă....
Liniștea moartă o să se plictisească
De una singură în odaie,
Doar cu fantoma pisicii
(Care, cu siguranță, nu-i dă nici o atenție!)
Și-o să plece până la urmă hai-hui,
Căutând alți pași...
Oricum - toate urmele se amestecă la un moment dat...