marți, 10 iulie 2018

FRUMOS



M-am cuibărit în centrul miracolului,
Despre care toți uită că e -
M-am cuibărit în centrul vieții.
Pe suprafața ei alunecă fizionomii,
Lacrimi și zâmbete.
Uneori văd chiar speranțele -
Niște picături strălucitoare
Ce trebuie culese înainte să dispară
În aburul răsuflărilor zilnice.
Alteori văd timpul încolăcit
Cum curge circular de jur împrejur.
Nu mă mai tentează, nu mă mai vrăjește
Să-l  ating ca să mă ia cu el
Smulgându-mă din echilibrul vieții.
M-am cuibărit în centrul miracolului,
Despre care toți uită că e -
Și-atunci n-am cum să-l văd
Pe el, miracolul.
Îl trăiesc și mă trăiește,
Dincolo de cronologie,
Dincolo de suprafață, de circumferință,
Dincolo...
Ce frumos!