Intamplare...

Am evadat din noi

În eu şi eu

În tu şi tu

Cu chin, cu greu.

Acum de mine însoţită-s

Ceas de ceas.

Fără ecou

La pas.

Şi liniştea senină din urechi

Reflectă-n interior

Imaginea

Vechii perechi.

E clară strâmbătura

Ce eram,

Căci frumuseţea

Ne-o imaginam.

Fără efortul acţiunii-suflet

Nu-i nimic

Armonios.

Ba chiar

Pe dos.

Şi "adevărul veşnic"

Căutat

E semn strâmbat

De minutar.

Bizar?

Liniştitor. Zic eu

Aceasta ce am devenit

Subit.

Ce-am evadat din noi

Forţat.

Acum e bine. Stau

Şi minutaru-l iau

Şi-l ţin

Puţin.

Şi adevărul clipei suspendate

E adevărul inimii ce-mi bate

Vie

Mie.

Am ales.

Viaţă am cules.