duminică, 18 decembrie 2011

Plâng. Mulţumesc.

Plâng. Frumuseţea şi durerea lumii.

Plâng. Pentru claritatea imaginii-înţeles.

Plâng. Pentru că e atât de simplu şi clar şi tocmai de aceea e aproape imposibil.

Plâng ca la naştere. Plâng pentru viaţa-mpletită atât de tulburător de frumos şi de crud cu moartea.

Plâng pentru că altfel nu se poate: ar trebui să alerg înconjurând Pământul cu înţelegerea; să planez peste toate câmpurile înflorite strigând cu voce de viscol: priviţi şi nu uitaţi să priviţi!

Plâng pentru că lacrimile sunt aripile mele.

Plâng pentru alte suferinţe. Plâng de armonie şi în contul unor ne-viitoare dureri...

Mulţumesc pentru posibilitatea lacrimii!