Dansul vieții

 Firele de praf dansează, invizibile,

În imensitatea spațiului albastru,

Purtate de vânt.

Firele de praf fac piruete,

Arabescuri complicate,

Grațioase, surprinzătoare,

În înalt și aproape de pământ,

Invizibile până când raza le atinge.

Pentru cât durează lumina -

Un fragment de zbor se arată,

Un ochi pământesc îl poate vedea.

Firele de praf au nevoie să fie văzute,

Pentru ca un ochi exterior să le numească

Altfel decât fire de praf: dans, zbor, arabesc...

Atunci abia se pot lăsa să se desprindă

Din suflarea ce le animă, 

Se pot așeza liniștite peste celelalte fire de praf

Îngroșând stratul și devenind pământ.

Amintirea zborului lor 

(Pentru care poate exista o mărturie),

Amintirea suflului vieții

Germinează sămânța din sol,

Amintirea devine dorință de zbor

Și crește spre înalt.

Firele de praf se văd doar în lumină.