Despre iubire

Femeia-i lumină,

Iubirea – scânteie

Durează o clipă

Acum

Se încheie.

Cum oare

Pot eu

Să rămân tot legat

Când toată lumina

S-a terminat?

Iubirea e cer și

E vânt

Pe pământ.

Ea mișcă

Și crește

În toate

Ce sunt.

Eu nu pot

Să stau

Să mă dau

Prins, legat,

Când toată

Mirarea/lumina

S-a terminat.

Cătușe sau juguri

Sunt ce-i omenesc.

Doar inima știe

Ce -i dumnezeiesc,

Ce-i altfel,

Ce-i viu,

Ce e încă miracol.

Cum crezi

Că iubirea

E doar un spectacol

Cu martori,

Contracte

Și semnături?!

Trăim un coșmar

Noi bem din

Lături

De nu vrem acum, aici, apăsat

Ca tot ritualul

Să fie schimbat...

O clipă e viața

Și-n clipa ce e-

Eu vreau însuși viul

Să-l prind în mreje.

În orice femeie

Eu văd ce-i frumos

Și asta e rar

Și are un rost

Căci oricare Ea

Vrea ca cineva

Să vadă mai mult

Să vadă mai bine.

Dar – Cine?

S-o vadă cum

Nu s-a văzut

Nici chiar ea,

S-o vadă ca lună

S-o vadă ca stea.

S-o vadă cum

Ar putea deveni,

Dac-ar iubi

Și dac-ar Trăi...