ÎMPLETITURĂ

Împletesc viață cu moarte

Și degetele-mi tremură

Uneori de frică, uneori de oboseală,

Alteori însă - când lumina cerului

Crește deasupra mea -

De cât de sfâșietor de frumoasă

Poate fi țesătura asta,

Desfășurată prin timp.



Împletesc viață cu moarte

Și înțeleg cum basmul

E realitate, cum tărâmul nemuririi

E în noi, lângă cufărul în care

Moartea poate să rămână închisă,

Îmbătrânind și ea. Zâmbetul

Sfârșitului face ca viața să vibreze -

Ca o coardă sensibilă.

E muzică această călătorie.



Împletesc viață cu moarte

Și degetele-mi tremură

De presimțirea zborului

Circular, planat,

Suspendat în timpul

Devenit veșnicie.



Împletesc viață cu vis

Și degetele-mi tremură

De cât de sfâșietor de frumoasă

Poate fi întâmplarea

Prin care am apărut în lume

Ca să împletesc vise cu vise...

VIATA

Viata ma rostogoleste
Catre unde stie ea.
In zadar ma opun
Cum ca nu sunt o sfera
Cum ca am cap si picioare
Si alte cateva sentimente
Si ganduri cu care ma agat
De ciulinii de pe drum.
Viata ma rostogoleste
In nestire, in necunoscut.
Probabil ca stie ea ceva...

MIRARE

Uneori ma banuiesc cum ca stiu ce va fi
Dar ma mir doar de dragul mirarii.
Uneori stiu ca stiu ce va fi
Dar ma mir doar de dragul
Intamplarii.
Acum nu stiu
Si ma mir.
Oare voi mai trai ceva
Sau asta a fost
Toata mirarea din viata mea? 

TAINA

Cerul clipeste rar stele
deasupra crestetului meu.
Cuvintele nerostite azi
Tac, grele de sensuri pierdute
Si ma privesc cu repros:
Cat timp crezi ca mai ai
pentru noi? Cat timp
Te mai imaginezi a fi fiind?
Tacerea lor striga:
Cand o sa ai putere
Sau curaj sa ne dai drumul
In lumea auzibila, in lumea rea,
In lumea ta?
Eu privesc doar cerul
Care clipeste deasupra din stele
Si zambesc.
In lumea mea,
Tacerea vie a celor nerostite
E cea mai frumoasa muzica.
N-o sa va articulez,
Nu curand, in orice caz...
Taina trebuie sa ramana
Taina. Sssssst...
Atata timp cat o sa-mi mai
ramana ceva de spus
Am de ce sa astept rasaritul.
Sssst...
Cerul clipeste stele deasupra mea.
Hai sa tacem impreuna...